Ce ne trece prin minte cand conduce prost?

Echipa pdc.ro / Postat in Sfaturi utile
 


 
Zeci de ani de studii sugereaza ca sofatul prost este format din mai mult decat nepasare sau un ansamblu de “soferi nepriceputi”.  Chiar si cei mai experimentati soferi  isi pot pierde capacitatea de constientizare sociala, pot cadea prada prejudecatilor, convingerilor contradictorii sau limitarii capacitatii cognitive. 
Iata 10 dintre cele mai interesante prejudecati psihologice cu care avem de-a face cand suntem la volan.

1. Nu ne dam seama cand suntem agresivi – sau nu ne pasa 
Toti am trecut prin experienta de a avea o masina in spate, care se tine dupa noi. Multi dintre noi am urmarit alte masini, am blocat sau terorizat alti soferi in moduri in care nu ne-am fi inchipuit ca am face-o intr-o situatie fata in fata, cum ar fi statul la rand, de exemplu. Studiile arata ca soferii tineri care au avut un punctaj mare la masuratorile psihologice efectuate pe “dorinta de senzatii tari” si impulsivitate sunt mai predispusi la comportament agresiv atunci cand conduc. Ce e, de asemenea interesant, este ca acesti soferi afiseaza mai putina sensibilitate la pedeapsa, ceea ce inseamna ca masurile punitive simple aplicate acestora nu ii va descuraja foarte mult pe soferii antisociali. 

2. Credem ca suntem mai in siguranta decat suntem in realitate
O data ce invatam sa conducem masina, acest lucru devine imediat o activitate automata. In timp invatam cum sa prezicem actiunile altor soferi, lucru ce ne va crea iluzia ca avem situatia sub control. O situatie in care soferii sunt cel mai predispusi la erori este calculul vitezei relative: avem tendinta de a supraestima timpul pe care il putem economisi daca conducem cu o viteza mai mare, in timp ce subestimam distanta minima necesara pentru a frana. Calculele pe care trebuie sa le facem pentru a lua aceste decizii sunt extrem de complexe si nu sunt in natura noastra a le face. 

3. Uitam ca ceilalti soferi sunt si ei oameni
Cand cineva se loveste de noi accidental pe strada sau cosul lor de cumparaturi se loveste de al nostru, reactia imediata e sa ne cerem scuze si sa mergem mai departe. Dar atunci cand conducem, micile incidente sunt tratate de obicei cu multa nervozitate - si in cele mai extreme cazuri, cu furie. Studiile arata ca soferii ii dezumanizeaza mult mai repede pe ceilalti participanti la trafic, soferi sau pietoni, in moduri in care nu ar face-o in persoana. Pierderea inhibitiilor este similara cu modul in care unii dintre noi ne comportam in mediul online. 

4. Ne comportam agresiv fata de cei pe care ii consideram de “statut inferior” 
Un paradox interesant este ca, desi sunt predispusi sa dezumanizam alti soferi, ne comportam totusi conform statutului nostru social. Zeci de ani de studii arata ca claxonatul excesiv, urmarirea in trafic si alte comportamente agresive, se manifesta mai pronuntat in cazul in care agresorul crede ca el e un sofer mai important. Ce e interesant in mod deosebit este ca aceste prejudecati  se pot baza numai pe tipul de masina implicat, fara a cunoaste persoana din spatele volanului; masinile mai mari sunt in general mai importante decat cele mici, la fel masinile noi le intrec pe cele vechi in rang. La fel, cei care conduc masini mai scumpe sunt mai predispusi la comportament agresiv fata de pietoni. 

5. Credem ca putem vedea tot ce se intampla in jurul nostru
Senzorii nostrii primesc mult mai multa informatie decat putem procesa dintr-o data, ceea ce face ca centrii de atentie ai creierului nostru sa devina crucial pentru a focusa toate resursele pe evenimentele cele mai importante. 

6. Credem ca alti soferi nu ne pot vedea pe noi
Acest punct este pentru cei care se scobesc in nas sau in ureche. Nu e neaparat o problema de siguranta, dar stiti cine sunteti, si din nefericire, stim si noi. 

7. Atribuim micile incidente lipsei de experienta a celorlalti soferi 
In general, nu recunoastem motivele care au creat situatia in care alti soferi se baga in fata noastra sau par a se comporta intr-un mod periculos. Psihologii numesc acest lucru “eroare fundamentala de atribuire” – tindem sa atribuim greselile altora personalitatii lor sau abilitatii (“ce idiot”, “ ce sofer incompetent”), in timp ce greselile proprii le consideram situationale (“portiunea aceea de drum era periculoasa”, “a trebuit sa conduc mai repede, altfel as fi intarziat”). 

8. Supraestimam propriile abilitati
Daca tu crezi ca esti un sofer excelent, cel mai probabil nu esti. Aproximativ 80-90% dintre soferi cred ca stiu sa conduca foarte bine, si cu cat credem ca suntem mai buni la ceva, cu atat mai putin acest lucru este adevarat. Aceasta tendinta de a nu ne recunoaste incompetenta este numita “efectul Dunning-Kruger”. Desigur, partea buna este ca daca tu crezi ca esti un sofer prost, cel mai probabil nu e chiar asa de rau pe cat crezi.  

9. Conducem mai nechibzuit atunci cand suntem singuri in masina
In general conducem mai neatent si mai agresiv cand suntem singuri, decat atunci cand avem pasageri. Nu e foarte clar de ce facem acest lucru sau daca suntem constienti de acest comportament. 

10. Credem ca dispozitivele hands-free sunt sigure
In Romania este ilegal sa tii telefonul in mana in timpul convorbirii, daca esti la volan, dar dispozitivele hands-free sunt permise. Acesta este un exemplu de lege care e in urma stiintei: dovezile arata dispozitivele hands free in masina nu sunt mai sigure decat vorbitul normal la telefon. Ceea ce face convorbirile telefonice in timpul condusului periculos, nu e modul in care tinem telefonul, ci conversatia in sine. Lipsa limbajului corporal face ca aceste conversatii, in special cele solicitante, sa ne consume mai multe resurse cognitive si sa ne distraga mai tare atentia. 
Sofatul e una dintre cele mai complicate activitati pe care le facem. Data viitoare cand conduci si te simti enervat, frustrat sau te mananca nasul, intreaba-te: esti cumva victima uneia dintre situatiile de mai sus?